Comunicat Presedintia RM despre intlalnirea de la Condrita

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut o întîlnire informală, la reşedinţa din Condriţa, cu ambasadorii statelor membre ale UE, SUA, Comisiei Europene, Consiliului Europei, OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei, acreditaţi în Republica Moldova.

În cursul întîlnirii şeful statului a informat asistenţa despre evoluţiile de ultimă oră din procesul de reglementare transnistreană şi despre discuţiile purtate recent cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, la această temă şi în alte probleme de actualitate.

Vladimir Voronin a reafirmat interesul autorităţilor Republicii Moldova pentru reluarea neîntîrziată a negocierilor privind reglementarea transnistreană în formatul „5+2” şi pentru identificarea unei soluţii viabile a conflictului. Preşedintele a mai reiterat poziţia conducerii Republicii Moldova privind reintegrarea ţării cu respectarea principiului de neutralitate, consfinţit în Constituţie, elaborarea unui statut echitabil pentru Transnistria şi acordarea unor garanţii politice, social-economice populaţiei regiunii.

În acest sens, Vladimir Voronin a remarcat dialogul eficient purtat la Moscova cu şeful statului rus, Vladimir Putin, care a cuprins nu doar problematica transnistreană, ci întreg spectru de chestiuni vizînd relaţiile bilaterale. Preşedintele a menţionat că în cadrul discuţiei cu Vladimir Putin au fost trecute în revistă problemele rezolvate - deschiderea pieţei ruse pentru produsele agroalimentare, livrarea vinurilor şi divinurilor moldoveneşti în Federaţia Rusă - şi examinate chestiuni vizînd atragerea investiţiilor ruse în Republica Moldova, perspectiva dezvoltării unui parteneriat în sferele energeticii, a tehnologiilor informaţionale, a infrastructurii de transport, precum şi în domeniile tradiţionale de cooperare, cum sînt industria prelucrătoare şi vinificaţia. Vladimir Voronin a mai anunţat că în timpul apropriat se planifică vizita ministrului rus al dezvoltării economice şi comerţului, Gherman Gref, la Chişinău pentru examinarea cu omologul său moldovean a posibilităţilor demarării unor proiecte în acest sens.

Ambasadorii şi reprezentanţii misiunilor diplomatice au apreciat drept foarte oportună şi necesară întîlinirea de astăzi pentru clarificarea unor diverse aspecte legate de procesul de reglementare transnistreană, consolidarea relaţiilor de parteneriat şi a încrederii reciproce, reiterînd şi cu acest prilej sprijinul eforturilor Republicii Moldova de reintegrare teritorială a ţării şi de realizare a obiectivului de integrare europeană.

In ajunul intalnirii de la Condrita a Presedintelui Voronin cu ambasadorii

De luni dimineata in cercurile diplomatice locale circula informatia ca dupa revenirea de la Moscova Presedintele Voronin neaparat va convoca ambasadorii pentru a le povesti la direct ce a discutat cu Presedintele Putin.

Dupa o mica amanare, invitatia a fost transmisa astazi dimineata - domnul Presedinte invita ambasadorii la resedinta sa de la Condrita. Nu doar pe cei ai UE, dar inteleg ca toti ambasadorii din spatiul OSCE. O asemenea invitatie colectiva la Condrita - destinatia spra care maine la 10.20 se porneste cortegiul - este, din cate stiu, o premiera in istoria diplomatica a Moldovei. Si, in cazul in care dl Voronin va fi la fel de convingator si deschis cum a fost saptamana trecuta cu interlocutorii europeni la Luxemburg si Brussels, discutia ar putea contribui la eliminarea unor bruiaje de comunicare acumulate cu diplomatii locali si o mai mare incredere in asigurarile Chisinaului ca nu va accepta o solutie bilaterala cu Rusia, ci doar una (si doar una buna) in formatul 5+2.

Intalnirea de maine ar putea fi inceputul unei practici bune care si-a demonstrat eficienta in multe din noile state membre UE unde presedintele, premierul si, mai ales, ministrul de externe in mod regulat si neformal obisnuiau sa aiba pranzuri regulate cu ambasadorii UE si reuseau sa stabileasca niste raporturi de incredere foarte apropiate cu acestia.

Noi nu avem aceasta practica. Nu-i de mirare, ca multi ambasadori europeni nu intotdeauna cred ceea ce aud din surse oficiale si sunt predispusi (nevoti) sa faca propriile intrepretari si deductii (asa cum o fac si analistii). Sus-pusii se supara. Dar degeaga, caci tot acesti ambasadori nu o data au citit minciuni si abureli crase in aceleasi surse oficioase (cateodata chiar de la evenimente la care ei au participat).

Nu-i incredere in ce spune si face conducerea Moldovei. Asta este realitatea, chiar daca, cum spun cei de sus, ea se bazeaza pe o perceptie gresita (in relatii internationale perceptiile foarte usor se transforma in realitati). Presedintele Voronin nu trebuie sa se ascunda de la aceasta problema si sa se prefaca ca ea nu exista. Iar cei obligati sa-l informeze despre lumea din jur, trebuie sa-si faca cinstit datoria si sa nu-i cante diferambe. Altfel ii fac rau si lui si Moldovei.

Problema neincrederii in politica externa a Moldovei are multe origini si cauze. Nu e cazul acum sa ma extind, decat sa spun ca cea mare din ele este ca Moldova nu a reusit sa stabileasca o istorie de credit curata (iar istoria cu Memorandumul Kozak ne-a patat atata incat mai avem mult sa ne spalam imaginea si, cat de neplacut nu ar fi, chiar trebuie sa explicam lucruri care pentru conducere par evidente, inclusiv ca nu suntem minciunosi sau prosti). Restul doar agraveaza aceasta problama de fond - incoerenta politicii, confuzia mesajelor, incompetenta multor ambasadori, rivalitatea adusa la paranoie dintre presedintie si Externe, absenta de facto (de ieri si de jure) a unui consilier de politica externa al Presedintelui, sfidarea unor reguli de baza de comunicare si protocol - sunt doar cateva exemple insiruite la intamplare.

Deci problema exista. Ea trebuie recunoscuta si reparata. Intrevederea de maine de la Condrita ar putea fi un pas in aceasta directie.

Dar ar putea fi invers...

Totul depinde de cat de sincer si deschis va fi Presedinte si daca nu va incerca folosirea acestui format pentru o actiune de PR (intern si extern)... asa cum a facut cand a convocat ambasadorii in ajunul proiectatei semnari a Memorandumului Kozak pe 20 noiembrie 2003.

Cum spunea un european, Steinmeier si Solana chiar au crezut ce le-a spus Voronin pe 18/19 iunie. Aveau anumite dubii, dar dupa discutia cu Voronin s-au calmat. In capul lor este pur si simplu de neconceput ca dupa asemenea asigurari, cineva ar putea sa faca ceva separat cu Moscova contrar celor ce a promis. Sunt oameni seriosi si ii trateaza pe cei cu care vorbesc ca pe niste lideri responsabili. Cum altfel?

Dar daca dupa asemenea discutii Moldova o i-a haisa si vine cu o surpriza, cum ar fi, de exemplu o solicitare fata de Occident sa sustina, adica sa legitmizeze, un compromis prost pe care l-a convenit in discutii confidentiale cu Zubakov si Putin (tet-a-tet-ul de la Moscova se pare ca a durat 2 ore), atunci s-a zis cu perspectiva europeana a Moldovei. Si cu increderea fata de Moldova (si nu doar fata de conducerea ei). Si nu ar fi deplasat sa spunem ca unele tari europene ar putea fi chiar foarte multumite de o asemenea evolutie in urma careia incomoda intrebare cu care tot ii bat la cap si balticii, si romanii, si polonezii, si ungurii "trebuie sa facem ceva cu Moldova" va primi un raspuns simplu si natural - "Moldova si-a ales singura locul. Intrebarea e inchisa".

Deci, alegerea ne apartine. (fostul diplomat din mine a sters prima varianta - "Alegerea va apartine, domnule Presedinte").

PS Saptamana trecuta, la Brussels Presedintele s-a intalnit si cu Secretarul General NATO Jaap de Hoop Scheffer. O discutie buna, din cate inteleg. Scheffer ne-a multumit si pentru pozitia principiala la conferinta FACE de la Viena si pentru ca ne-am alaturat, dupa ezitari, la declaratia finanala a NATO despre Moldova. Probabil, dl Voronin a dat aceleasi asigurari ca nu va semna nimic separat cu Rusia si ca formatul 5+2 e Biblia noastra. Si, probabil, dl Scheffer l-a crezut asa cum l-au crezut si Solana cu Steinmeier. Doar ca poate nu la toate 100%.

Caci a avut cu el si o alta intalnire, la Chisinau, pe 5 noiembrie 2003, cand Scheffer era Presedinte-in-exerctiu al OSCE. L-a intrebat atunci de un acord separat pe care Moldova l-ar fi negociat cu Rusia. Presedintele, privindu-l in ochi, l-a asigurat ca nu este informat corect si ca noi nu negociem nimic cu Rusia in secret si ca este, in genere, de neconceput ca Chisinaul s-ar intelege cu Moscova pe la spatele Occidentului (cam asta a fost si mesajul lui la intalnirea cu Scheffer de la Eindhoven din septembrie 2003). In timpul acesta Scheffer a primit un biletel de la un membru al delegatiei sale in care scria in engleza "El nu spune adevarul" (in original suna mai dur). Scheffer s-a intors la el si i-a dat de inteles cu ochii "eu stiu". Asa a fost in 2003. Si o buna bucata de vreme, dupa ce a venit la NATO, Scheffer nici nu vroia sa auda de Moldova. I-a trecut. Dar a luat ceva timp. Acum are mai multa incredre. Dar de se mai intampla o data o asemenea "scapare", vor fi multi care vor fi tentati sa puna cruce pe noi cu tot cu ambatul nostru european.

De se supara cineva si-mi spune ca-s Toma necredinciosul, sorry, dar stiti vorba cu suflat in iaurt. Numai ca daca as putea fi sigur ca-i iaurt, nu suflam.

Moldova - un posibil hug regional feroviar

In loc de P.S.

Vorbind despre PND si perspectiva noastra europeana, am folosit metafora trenului si garii. Iata ca, fara nici un fel de metafore, gasesc in acest proiect de PND (de altfel, o baza buna pentru discutii) urmatorul obiectiv interesant (p. 32):
- "Examinarea oportunitatii construirii unor tronsoane cu ecartament euoropean pentru a asigura accesul facilitat al exporturilor moldovensti pe piata romaneasca".

Pai, daca pentru perioada 2008-2011, noi ne propunem abia sa ne dumirim daca este oportun sau nu sa construim acest tronson de cale ferata (si nu sa-l dam in exploatare), atunci apar intrebari serioase cat de bine intelegem care-s prioritatile reale. Mai ales ca gasim resurse sa contruim tot felul de alte portiuni "strategice" . Poate ca asa, conectand cu ecartament sovietic Giurgiulestiul cu Cahulul, Revaca cu Cainarii ne vom apropia de realizarea unui alt obiectiv din proiectul PND "transformarea sistemului national feroviar intr-un hub regional prin oferirea unei game largite de conexiuni si tranzit regional". Novye Vasiuki 2.

Iar acum un pic de realitate: Un foarte bine informat si competent nou-european, fost negociator-sef al tarii sale cu UE, ne povestea recent ca pe la sfarsitul lunii ianuarie, intr-un comitet al Comisiei Euoropene se discuta strategia dezvoltarii retelei soselelor auto in regiunea noastra. Discutia era la nivel de planificare strategica, in baza careia urmau a fi facute deciziile mari cu privire la alocarea finantarii (pana pe la 2012, daca nu ma insel). Se discuta un subiect simplu, dar de mare relevanta si pentru Moldova: extinderea unei viitoare magistrale auto care va strabatea Romania pe linia Vest-Est catre Est in Ucraina si Rusia. Si erau 2 optiuni - una din Moldova romaneasca prin R.Moldova si mai departe, iar cealalta din Moldova romaneasca direct in Bucuvina de Nord si mai departe. Am inteles ca reprezentantul roman pleda pentru prima optiune (si asta in toiul crizei prin care treceau relatiile noastre cu Bucurestiul la acea vreme), dar Comisia a hotarat ca e mai simplu si practic de ocolit Moldova (acest viitor "hub regional").

Cel care mi-a spus despre aceasta, nu exclude ca decizia a fost facuta si urmare a unor interventii energice pe care le-ar fi facut Kievul. Bravo lor, dar in schimb noi ne propunem sa devenim un nod feroviar cheie al regiunii, desi inca urmeaza sa mai examinam asupra oprtunitatii constructiei unui tronson Chisinau-Ungheni cu ecartament european. Intr-adevar, la ce sa ne grabim, poate intre timp hotaraste Evropa sa construiasca un ecartment compatibil cu noi pe segmentul Viena-Nicolina (iar cu banii economisiti construim o nou tronson prin Republica - Orhei-Hancesti).

din nou despre filiera Balcanilor de Vest

Partea II. Continuarea din postarea precedenta:

.. daca ar fi sa definesc intr-o singura fraza care este acest cadru extern in care trebuie ancorata strategia pentru urmatorii trei ani, as spune ca cel mai important este sa asiguram o mobilizare maxima a resurselor si eforturilor pentru a pregati cat mai bine Moldova pentru ca sa ne putem prezenta prin 2010/2011 de o maniera credibila si convingatoare cauza in fata UE si sa cerem recunoasterea perspectivei noastre europene si un road map clar in vederea realizarii acesteia...

Asta e miza reala - sa reusim sa schimbam intr-atat situatia pe teren incat sa avem suficiente argumente sa convingem UE sa ne scoata din pachetul de (non-) perspective europene pe care il impartasim cu Ucraina si sa ne acorde tratamentul aplicat statelor din Balcanii de Vest. Pentru aceasta trebuie sa facem asa ca UE sa simta ca aici intr-adevar lucrurile s-au transformat calitativ si ca obiectiv avem motive sa pretindem sa fim transferati intr-o alta categorie de state.

De ce 2010? Fiindca atunci cred ca UE ar putea in mod serios sa reviziteze politica sa fata de tarile din Balcani din anticamera Uniunii (subiectul este aproape inghetat astazi), odata ce va reusi sa solutioneze actualele propleme interne si sa-si revina de la "indigestia" provocata de ultimul val al extinderii. Mai ales daca lucrurile vor incepe sa se miste spre bine in Serbia - pilonul intregii regiuni - prin 2010/2011, UE ar putea sa-si ridice in sfarsit ochii de la propriile probleme la ceea ce se intampla in jurul ei si sa decida acordarea unei foi de parcurs mult mai clare pentru Balcanii de Vest.

Este o ipoteza de lucru. Nimeni nu poate garanta ca anume asa se va intampla sau ca nu se va intampla nimic extraordinar care va schimba toata logica relatiilor UE cu Balcanii. Dar cred ca anume aceasta este o prezumtie realista care poate fi luata ca cel mai probabil curs in care se vor dezvolta evenimentele.

Dar trebuie spus clar: acesta ar putea fi, si probabil va fi, un ultim tren (vagon) pe care l-am putea prinde pe directia UE pentru foarte multi ani de zile. Poate chiar decenii (in speta daca in el va intra, cumva, si Turcia). De fapt, trenul nici nu trece prin gara noastra si, daca stam pe loc si ne ocupam doar de noi, de modernizare si sporirea competivitatii, facand abstractie de context extern si fara sa ne dam seama ca trebuie sa ne miscam in acelasi timp spre aceasta "gara imaginara", riscam sa stam mult si bine in asteptare, sa zicem prin 2013-2015 (sa zicem ca pana atunci devenim si frumusei, rotunjei, pieptanati si parfumati), intr-o gara prin care nu mai trec trenuri pe directia UE.

Caci, de dragul salvarii cauzei europene a Balcanilor si, mai ales, a Turciei, si pentru a se putea apara macar cumva de criticile iminente din diferite zone (opinia pubilca, partide extremiste, eurosceptici, chiar unele guverne si tari ce nu mai doresc extinderea si diluarea UE), Europa ar putea sa declare transant si fara menajamente ca - "pana aici, asta e ultimul val, nu mai intra nimeni", cu alte cuvinte, "nu va temeti, dupa Balcani si Turcia ne oprim si nu ajungem pana in stepele Donului." Vor fi si multe alte hopuri pe parcurs, bunaoara legea referendumului in Franta, pe care de unii singuri nu avem cum sa le trecem, ci doar intr-un proces mai larg, iar Balcanii de Vest, par a fi singura compania la care ne-am putea "alipi".

Acum nu ne putem! Degeaba incercam si doar enervam oamenii. Nu suntem vazuti - si nu suntem - stat balcanic. Mai nimeni nici nu sustine si nu intelege de ce vrem sa devenim balcanici (cand balcancii veritabili nu stiu cum sa fuga de Balcani). Nici macar cei mai devotati si intelegatori prieteni pe care ii avem, cum sunt Tarile Baltice, nu inteleg. Din 27 state membre UE, doar unul - Romania, ne sustine deschis in acest demers.

Dar istoria cunoaste cazuri cand prin reforme si vointa politica concentrata statele pot sa "fuga" din contextul regional si sa redifineasca perceptiile despre apartentna sa geopolitica. Cine mai vorbeste astazi despre Baltici ca state post-sovietice?..

Asa si noi, daca in cativa ani reusim sa schimbam - dar deabinelea si in profunzime - calitatea institutiilor, guvernarii, vietii, clasei politice, insfrastructurii (poate chiar si a mentalitatilor, desi asta dureaza) si vom putea crea o imagine de contrast si cu trecutul nostru de astazi si cu Ucraina (care, atentie!, acum este vazuta de UE ca fiind inaintea Moldovei), vom avea toate sansele si puterea morala sa cerem un alt tratament.

Avem prieteni in interiorul UE dispusi, dornici si capabili sa ne ajute. Dar ei au nevoie de argumente. Noi trebuie sa le oferim. Dar cu ce le oferim noi astazi doar le complicam eforturile sa reziste vocilor care deja indeamna ca Moldovei sa i se indice clar unde ii este locul. In ajunul Consiliului de Cooperare UE-RM, in discutiile interne din cadrul UE, acesti prieteni ai nostri chiar s-au luptat si au insistat ca UE sa adopte o pozitie mai flexibila si intelegatoare, ca mesajul cu care il va trata pe Presedintele Voronin sa fie unul echilibrat, prezentat cu delicatete si sa lase posibilitatea deschisa a unui nou tip de relatie cu UE dupa indeplinirea Planului de Actiuni.

Dar ce a fost la Brussels si Luxembrug - chiar daca in opinia unora din Chisinau pare ca e "prea putin, prea general si nimic concret" - a fost mai mult un avans Moldovei, o posibila ultima sansa. (probabil cei ce-l consilieza pe dl Presedinte in materie de politica externa vor explica semnificatia gestului facut de UE si de Presedintia UE, ca in ajunul unui summit crucial al Uniunii, insusi Ministrul Federal de Externe Steinmeier a venit si a stat in toate sesiunile cu dl Voronin. In mod normal, putea foarte simplu sa fie doar adjunctul sau).

Dar si cei mai buni prieteni ne desconsiliaza sa mai insistam acum pe limbajul cu Balcanii de Vest si Acord de Asociere. In toamna, Ministrul finlandez de externe, in numele Presedintiaei UE i-a transmis omologului sau de la Chsinau un mesaj cat se poate de clar - "concentrati-va pe Planul de Aciuni, nu e timpul sa vorbiti despre Acord de Asociere". Nu s-a inteles. In ianuarie, la Brussels, cand a inceput din nou cu "Acord de Asociere", Ministrul Stratan a isterizat-o pe Comisarul Waldner - "Minister! Stop it! Stop it! I don't want to here it any more. How many times we told you, WE ARE NOT TALKING ABOUT ASSOCIATION, we are talking about Action Plan". Si iata iarasi, pe 18 iunie, la intalirea cu Javier Solana, Presedintele Voronin din nou i-a spus ca Moldova vrea "statut de asociere". Si uitandu-se la Ministrul Stratan, l-a intrebat: "asa e, Andrei?".

Nu-i asa, dle Presedinte. Asa, faceti mai rau. Si cat nu ar vrea sa ne ajute unii europeni, nu vor putea face mai mult, pana nu demonstram clar vointa politica si performante reale si consistente in reforme. Pana nu vom fi convingatori ca facem reformele asa de parca noi avem nevoie de ele si de parca intr-adevar am facut o optiune pro-europeana bazata pe valori, nu pe calcule conjuncturale.

Demonstrarea acestui lucru in fapte si trebuie sa fie punctul principal de referinta al cadrului extern in care vom implementa Planul National de Dezvoltare (caci dela el am pornit discutia).

Proiectul Planului National de Dezvoltare nu e ancorat in context extern

Am participat astazi la Forumul de lansare a discutiilor publice asupra Planului National de Dezvoltare (www.pnd.md). Este documentul de planificare strategica pe 2008-2011 care se va axa pe 5 prioritati (spre deosebire de SCERS, a carui loc il va lua PND, care icerca sa faca totul si in acelasi timp si fara o prioritizare clara). Prioritatile sunt - stat democratic, reglementarea conflictului, sporirea competitivitatii, dezvoltarea resurselor umane si dezvoltarea regionala. Este doar un proiect, pregatit de Guvern (de o echipa tanara si bine motivata care insufla incredere si este coordonata de Ministrul Economiei Igor Dodon care a avut azi o prestatie foarte buna) si care urmeaza a fi aprobat prin noiembrie dupa mai multe runde de consultari cu parteneri interni si externi. Azi a fost lansarea acestor discutii care vor continua tematic, in grupuri mai mici si in diferite orase.

Nu am citit decat cateva capitole asa ca nu-mi dau acum cu pararea, cu atat mai mult ca majoritatea trebuiesc comentate de specialisti. Singurul obiectie conceptuala pe care as putea o face este ca desi isi propune sa fie un document Strategic, el este (cel putin in aceasta faza), mai mult un document tehnic. Nu plaseaza discutia intr-un context mai larg si nu trateaza problemele si prioritatile Moldovei din perspectiva contextului international si regional.

Paradoxal, dar nici in cele 2 pagini ale introducerii, nici in anexa principala - "analiza desfasurata a situatiei", nici macar nu este pomenit obiectivul de integare europeana, UE in general sau Planul de Actiuni. Deci, toate prioritatile si actiunile propuse de realizat sunt analizate intr-un vid, singura legatura cu factorul extern despre care ar putea afla cititorul ar fi cea a impactului pe care-l are asupra R.M. dependenta de o singura piata de desfacere si "restrictiile la importul vinurilor in Rusia". Atat. Or, nu ne putem permite sa facem abstractie de contextul extern in care vom elabora si implementa strategia, ci obligatoriu trebuie sa facem un efort sporit pentru a-l intelege cat mai bine, deslusi principale riscuri, oportunitati si tendinte si a incerca sa stabilim ce avem de facut in tara anume din aceasta perspectiva.

Dupa mine, daca ar fi sa definesc intr-o singura fraza care este acest cadru extern in care trebuie ancorata strategia pentru urmatorii trei ani, as spune ca cel mai important este sa asiguram o mobilizare maxima a resurselor si eforturilor pentru a pregati cat mai bine Moldova pentru ca sa ne putem prezenta prin 2010/2011 de o maniera credibila si convingatoare cauza in fata UE si sa cerem recunoasterea perspectivei noastre europene si un road map clar in vederea realizarii acesteia...

(continui in postare separata)

Novo-Ogarevo - Rostov-pe-Don - Kennebunkport

Am postat comunicatele de presa de la ultimile intalniri Putin-Voronin pentru a incerca printr-o lectura comparativa sa deduc macar ceva in plus fata de cele cateva randuri din comunicatul presedintiei (plus schimbul de replici "pentru presa" inaintea discutiei si comentariul "oficial" de la Rezonansulul de sambata).

Absenta oricaror informatii despre ce exact s-a discutat este cu atat mai stranie si chiar suspecta cu cat aceasta a fost - sunt absolut convins - cea mai plina de substanta si detalii discutie dintre cei doi Presedinti de la Memorandumul Kozak incoace.

(Totusi, intre timp, s-a luat decizia ca Presedintele va avea o intalnire cu ambasadorii acreditati la Chisinau - probabil marti - pentru a le relata de la prima sursa ce anume s-a discutat. Foarte bine. Urmatorul pas este sa fie mai multa transparenta si pe interior).

Intalnirea de la Novo-Ogarevo a fost temeinic pregatita si precedata de zeci de discutii si intalniri la nivel de experti, dar si de cateva discutii intermediare dintre Voronin si Putin. Deci, vinerea trecuta nicidecum nu putea avea loc doar o conversatie generala, ci trebuia sa fie examinat minutios si in detalii concrete un singur mare subiect - conflcitul transnistrean. Restul - vinurile, proiectele investitionale si energetice etc. probabil au fost abordate nu ca puncte separate din agenda, ci in context si in stransa legatura cu tema transnistreana.

As risca sa afirm ca discutia din 22 iunie reprzenta punctul culminant al dialogului moldo-rus pe problema transnistreana din august 2005 incoace (in mesajul precedent incerc sa reconstitui pe sub-etape acest parcurs). Tot ce a fost pana acum a fost, de fapt, doar pregatirea terenului. Acum lucrurile se precipita. Am intrat pe ultima suta de metri. Pe 22 s-a mai facut inca un pas catre deznodamantul acestei intrige. Ambiguitatea nu mai poate sa se mentina mult. Acum nu se mai poate declara ca Presedintele Putin nu este informat corect de consilierii. De mai multe ori a putut sa auda la direct ce vrea Moldova. Deci cred ca foarte curand, probabil in urmatoarele saptamani - dar cel tarziu in septembrie-octombrie - vom inchide si aceasta etapa: - "acordul de pachet" si vom intra intr-o etapa noua. Care? Sunt doua optiuni.

Daca nu as fi auzit ca Presedintele s-a intors "cam dezamagit" de la Luxemburg - unde europenii, contrar asteptarilor sale (bazate pe ce?), nu au putut da asigurari ca UE va semna cu Moldova un acord de Asociere pana la sfarsitul mandatului sau - , as fi inclinat sa spun ca cel mai probabil aceasta noua etapa se va numi, conventional, "Planul B". Schematic vorbind, asta ar presupune ca leadership-ul nostru, in sfarsit, se va debarasa de iluzii ca poate obtine de la Rusia de astazi, in acest context international nefavorabil, o reglementare viabila, si, in schimb, se va concentra pe intensificarea reformelor de pe malul drept pentru a pregati o solutie mai buna in viitorii 3-4 ani, intr-un context international mai prielnic si cu o Moldova mai puternica si mai putin vulnerabila (eventual si cu o perspectiva europeana mai clara si, deci, inca mai atractiva).

Insa cred ca exista si un alt scenariu. Si cred ca este unul posibil. Chiar probabil.

O singura precizare: NU este vorba de un acord bilateral cu Moscova, incheiat in secret pe la spatele UE si SUA si promovat in pofida opozitiei acestora. Cred ca astazi (dupa Luxemburg, dar mai ales dupa schimbarile din 3/17 iunie) un atare scenariu poate fi practic exclus. Pentru Chisinaul oficial ar fi sinucigas din punct de vedere politic sa mearga pe o formula care nu primeste binecuvantarea in formatul 5+2 si mai ales daca ea ar fi criticata deschis de Occident si respinsa de majoritatea fortelor politice din interior.

La ce se gandeste Chisinaul de astazi, nu este o "cardasie cu Moscova", ci o combinatie in doua miscari. In prima - sa realizeze un compromis cu Rusia in baza propunerilor de pachet prezentate de Moldova, iar dupa aceasta, sa coopteze impreuna cu Rusia pentru aceast numitor comun tot formatul 5+2, asa incat solutia “finala” sa fie, cel putin pro forma, sustinuta de toti actorii vizati.

Aceasta a si fost, din cate inteleg, miza negociatorilor moldoveni de la bun inceput in spiritul noii abordari convenite la Kazan in august 2005 si confirmate la Moscova in august 2006. "Un risc calculat", cum scria Vlad Socor dupa prima runda de negocieri (din totalul de 6 purtate la Moscova de catre Mark Tkaciuk si Vasile Sova in perioada septembrie 2006-ianuarie 2007). Acel pachet (fara neconfirmatele “suplimente” rusesti de ultima ora) prevedea un statut de autonime pentru Transnistria, insitutii centrale viabile, delimitare avantajoasa de competente, nimic ce ar semana cu drept de veto pentru Tiraspol, nu federalizare, nu legalizarea prezentei militare rusesti, nu renuntarea la obiectivul integrarii europene.

Doar ca in ceea ce initial arata ca un plan rezonabil, pe masura avansarii discutiilor de la Moscova, apareau tot mai multi factori de risc si semne de intrebare. Din punctul de vedere al Chisinaului, propunerile moldovenesti veneu perfect in intampinarea intereselor rusesti, fara a sacrifica dezideratul unei reglementari viabile. Dar Moscova negocia, fara a spune nici da, nici ba. Pana cand la sfarsitul lunii ianuarie negocierile nu au esuat. Sau cel putin pareau ca au esuat, dupa ce Moscova a semnalat clar ca ceea ce ofera Chisinaul i se pare putin si a indreptat negociatorii moldoveni sa se inteleaga mai intai cu Tiraspolul. Iar Chisinaul nu era pregatit sa ofere mai mult si insusisera deja bine ce inseamna negocieri la direct cu Tiraspolul.

Si totusi, negocierile s-au reluat dupa vizita lui Iurii Zubakov la Chisinau la inceputul lunii martie. In ce baza? In schimbul caror noi garantii sau concesii din partea Chisinaului? Sau rusii pur si simplu si-au schimbat pozitia? Daca da, atunci de ce? Si, in fond, daca chiar au vrut solutionarea rapida si viabila a conflictului, de ce au taraganat atat de mult cu un raspuns la propunerile moldovenesti?

Intamplator sau nu, dar anume dupa aceasta vizita (enigmatica) au aparut in discutie tot felul de noi elemente ale reglementarii, care daca s-ar fi adeverit, ar distorsiona complet si spiritul pachetului initial si prevederile legii din 22 iulie 2005. Bunaoara - dizolvarea Parlamentului si provocarea unor alegeri anticipate cu Transnistria ca circuscriptie electorala separata, o cota fixa pentru reprezentantii Tiraspolului in Guvern si Parlament, posibilitatea legitimizarii (fie si temprore) a prezentei pacificatorilor rusi, fara garantii ca acestia se vor retrage dupa 2008 etc. Comentatorii oficiali le-au numit “speculatii sterile”, “provocari deliberate”, “intoxicari josnice”, “suspiciuni nefondate”, “intelegeri eronate” etc., dar pana la urma conducerea tarii nu a reusit in mod eficient si credibil sa linisteasca spiritele; suspiciunile cresteau, iar mesajele confuze care veneau din Chisinau doar agravau perceptia ca Moldova pregateste ceva pe la spatele UE si SUA.

Insa, dupa cum am scirs, pe 20 iunie la Luxemburg, Presedintele Voronin a reusit sa fie convingator si sa asigure Uniunea Europeana ca aceasta nu are motive sa se teama de o rezolvare a conflcitului printr-un acord separat cu Rusia si fara blagoslovirea formatului 5+2.
Acelasi mesaj, dar mult mai vehement si dezbinator, a fost promovat si in comentariul politic al emisiunii Rezonans dupa revenirea lui Voronin de la Moscova: “doar 5+2”, “doar cu acordul tutor partilor”!

La prima vedere, s-ar putea spune ca este foarte bine. Oare nu de asta s-au temut expertii semantari ai scrisorii deschise din 7 iunie avertizand ca “incheierea unui eventual acord si punerea Occidentului in fata unui fapt implinit ar fi de natura sa aduca o lovitura ireparabila perspectivelor europene ale Moldovei”? Or, daca nu va fi un acord bilateral cu Rusia si Occidentul nu va fi pus in fata unui fapt implinit, de unde vine ingrijorarea?

Cel mai mare pericol tine astazi de posibilitatea ca Moldova sa cedeze si sa accepte noile solicitari formulate de Kremlin (probabil chiar pe 22 iunie) care ar face irecognoscibil pachetul initial si ar conduce la o reglementare proasta si un stat reintegrat dar disfunctional, incapabil sa accelereze reformele pentru a prinde o perspectiva europeana mai clara la orizontul anilor 2010-2011 (atunci cand se poate anticipa Europa in mod serios isi va pune problema ce sa faca mai departe cu Balcanii de Vest minus Croatia care deja va fi in UE). De ce ar face acest lucru Voroni? Fiindca tine foarte mult sa rezolve conflictul pana la sfarsitul mandatului, devine mai dezamagit de perspectivele europene ale Moldovei, resimte tot mai acut costul embargoului rusesc la vinuri si, dupa ce a investit atat de mult in ideea unei reglementari prin pachet, el devine tot mai exasperat pe fundalul unor raspunsuri evazive din Moscova si noilor solicitari avansate de aceasta. Mai adaugam aici efectul pierderii alegerilor locale si imenenta preocupare de alegarile din 2009. E greu sa recunosti ca nu tu vei fi Reintegratorul (iar tu poti doar pretati terenul).

Or, Planul B - ar insemna exact acest lucru - renuntarea la speranta rezolvarii conflictului in viitorul apropiat si asumarea unui curs mai hotarat de reforme care, inevitabil, ar accentua procesul de erodare a puterii actualei conduceri si partidului comunistilor. E o optiune grea si o decizie mentala dificila.

Moscova intelege acest lucru si il joaca, cu atat mai mult ca Voronin a demonstrat foarte clar ca nu si-a construit optiuni alternative si ca Planul B e mai mult un bluff. De aceea Kremlinul si trage de timp pentru a face Chisinaul sa se agite, sa faca greseli si sa vina cu noi oferte si cedari pentru ca, in ultima instanta, sa fie de acord cu pretul maxim pe care-l va cere Rusia in schimbul sustinerii unei reglementari (pe hartie) a conflictului.

La Novo-Ogarevo Voronin cred ca a reusit sa inteleaga mult mai bine care, totusi, este acest pret pe care ii va cere Moscova? Si cred ca deja a realizat, sau incepe sa constientizeze, ca o solutie buna - asa cum se prezenta ea in pachet - Moscova nu va accepta. Pe agenda e alta intrebare - pana unde ar putea merge Moldova in acomodarea pretentiilor Kremlinului de dragul realizarii unei solutii acum (in conditiile in care, simplificand la maxim lucrurile, este clar ca Moscova nu vrea si nu vede de ce ar trebui sa lase binevol Moldova sa plece din sfera sa de influenta)?

Va "clipi" Presedintele Voronin sau nu?

Pe 30 iunie la Rostov-pe-Don au loc cursele de cai la care se vor intalni din nou presedintii CSI si ar putea sa aiba loc o noua discutie (poate chiar o intrevedere) dintre presedintii Moldovei si Rusiei. Vladimir Vladimorovici probabil ar putea sa astepte din partea lui Vladimir Nicolaevici un indiciu - dar poate chiar un raspuns definitiv si clar - cat de flexibila ar fi Moldova sa mai faca cativa pasi in intampinarea Rusiei in conformitate cu noile idei expuse (posibil) la Novo-Ogarevo.

30 iunie ar putea fi termenul limita pana cand Moldova ar trebui sa dea acest raspuns. Pe 1-2 iulie, Putin se intalneste cu Bush la Kennebunkport si ar putea sa aiba nevoie de acest raspuns ca sa stie cum (si daca) sa discute tema Moldovei cu Bush.

... voi continua in alt mesaj.

schita - 3 etape ale relatiilor moldo-ruse (2001-2007)

Ne aflam in ultima faza a unei etape de doi ani in raporturile noastre cu Rusia. Ea a inceput in august 2005 si va mai dura cateva saptamani, maximum doua-trei luni. Poate fi denumita conventional "reglementarea la pachet". Nu-mi imaginez ca actuala ambiguitate ar putea sa persiste mai mult si sa nu fie transata pana in cel tarziu septembrie-octombrie. Pana atunci vom sti ce urmeaza. Sunt doua mari optiuni:

1. In baza unor intelgeri de principiu dintre Moscova si Chisinau (dar, pe baza unor documente concrete) vor fi reluate negocierile in formatul 5+2 care vor progresa si vor consfinti o noua formula de reglementare transnistreana pe principii avantajoase in primul rand Moscovei, dar care va fi blagoslovita (dar fara tragere de inima si doar la solicitarea expresa a Chisinaului) si de UE si SUA. Nu-mi imaginez ca o asemenea reglementare facuta in actualele conditii sa poata intr-adevar rezolva conflictul si reintegra Moldova intr-un stat viabil, dar daca asupra ei vor cadea de acord Moldova si Rusia, si daca ea nu va contine elemente cu totul scandalizante de genul celor din Memorandumul Kozak, SUA si UE nu vor putea sa se opuna.

2. Planul B. Epuizand toate rezervele de cedari in negocierile cu Rusia, dar fara a-i putea satisface doleantele si obtine sustinerea pentru o solutie rezonabila, conducerea Moldovei va fi nevoita sa accepte realitatea cruda si anume ca este inuitil sa mai persevereze in cautarea unei solutii magice cu Rusia, cu atat mai mult cu cat aceasta deja va incepe sa-si radicalizeze vertiginos retorica odata cu demararea campaniei electorale. Intr-un act de luciditate, Moldova va asuma un orizont de planificare mai lung de 3-4 ani si va incerca sa se pregateasca in interior cat mai bine pentru a putea reveni la problema statutului Transnistriei intr-un context extern mai favorabil in viitor de pe pozitiile mai sigure asigurate de progresele facute in europenizarea tarii.

Cred ca aceasta sunt cele doua mari optiuni rationale pe care le are in fata Chisinaul.
Nu cred ca vom mai putea accepta acum o solutie intermediara - de exemplu sub forma unui nou memorandum care ar stipula principii generale de genul Pactului avansat de Moldova in iunie 2004.
Nu cred nici in posibilitatea unui acord bilateral separat cu Rusia promovat in pofida opozitiei SUA si UE.
Nu cred nici in disponibilitatea Chisinaului de a relua negocierile de dragul negocierilor, fara speranta ca ele ar putea conduce la progrese rapide si palpabile sau sa se inscrie intr-0 strategie calculata de pregatire a terenului in cadrul Planului B.

Anyway, etapa "reglemantarii la pachet" este pe ultima suta de metri. Nu putem fi absolut siguri ce va urma dupa ea, dar am deja face o radiografie a retrospectiva a principalelor sale sub-etape. Dar inainte de asta, nu pot sa nu-mi aduc aminte de o analiza pe care am scris-o in iunie 2006 pentru Info-Prim Neo in care am incercat sa desprind principalele etape prin care au trecut raporturile moldo-ruse din 2001 incoace:

"Relaţiile moldo-ruse pe parcursul ultimilor ani au trecut prin mai multe faze distincte. Din 2001 şi până la apariţia Memorandumului Kozak, în noiembrie 2003, ele au fost caracterizate prin miza aproape totală a Chişinăului pe factorul rusesc ca principala forţă care ar putea asigura o reglementare durabilă a conflictului. Şapte luni după eşecul Memorandumului, din decembrie 2003 şi până în iulie 2004, au fost marcate de încercările conducerii de la Chişinău de a repara relaţiile cu Moscova şi a reintra în graţiile acesteia, dorinţă reflectată şi prin prudenţa limbajului şi acţiunilor RM. După criza şcolilor, din iulie 2004, a urmat un an în care Chişinăul practic a făcut abstracţie de încercările de a menaja Rusia, angajându-se în acţiuni unilaterale vizând implementarea propriei sale viziuni de reglementare a conflictului care nu neapărat ţinea cont de eventualele reacţii ale Moscovei. Legea din 22 iulie 2005 a constituit punctul culminant al acestui curs.

Din august 2005 şi până în prezent, relaţiile moldo-ruse trec printr-o nouă etapă, conducerea Moldovei încercând din nou să angajeze Rusia în câmpul unor acţiuni constructive pe dosarul transnistrean. Însă dacă în 2001-2004, acest lucru se făcea prin oferirea de noi concesii în ce priveşte principiile şi modalităţile de reglementare a conflictului, de această dată Moldova urmăreşte să convingă Rusia prin alte argumente, şi nu cu preţul unor cedări unilaterale de poziţii în reglementarea transnistreană. Paradigma respectivă a fost propusă Moscovei de către Chişinău în cadrul întâlnirii Voronin-Putin de la Kazan din august 2005. Cei doi şefi de stat, se pare, că au convenit, cu acel prilej, asupra necesităţii relansării dialogului şi identificării unor aranjamente de compromis care ar fi acceptabile şi pentru Moldova, şi pentru Rusia. Ca să-i îndulcească pastila, Moldova s-a oferit să întreprindă un şir de acţiuni de natură, în opinia Chişinăului, să reasigure interesele ruseşti.

În acest context, în noiembrie 2005, Zubakov a condus o delegaţie numeroasa de oficiali ruşi la Chişinău, căreia partea moldovenească le-a prezentat o oferta din trei componente ce ţineau de securitate, economie şi probleme socio-umanitare. Astfel, la primul capitol, conducerea Moldovei a propus ca în cazul în care Rusia o va susţine în reglementarea conflictului transnistrean, să instituţionalizeze statutul său de neutralitate permanentă. A doua componentă, cea economică, presupunea că Moldova va recunoaşte integral rezultatele privatizării întreprinderilor din regiunea transnistreană de către firmele ruseşti şi va crea condiţii şi mai favorabile pentru business-ul rusesc pe malul drept al Nistrului. Pe dimensiunea socio-umanitară, se propunea crearea unui climat maximal favorabil studierii şi utilizării limbii ruse, precum şi acordării de noi drepturi şi garanţii vorbitorilor de limbă rusă."

Intai, la 26 august 2005, la summitul CSI de la Kazan, a fost o discutie de principiu: Voronin si Putin au convenit sa inchida capitolul Kozak si sa incerce o noua abordare, adica sa gaseasca o alta formula de numitor comun in care Moldova, in schimbul sustinerii de catre Moscova pentru proiectul reintegrarii, nu ar mai face cedari pe dosarul transnistrean si prezentei militare rusesti, ci din alte domenii - eventual economic, securitate etc.

Pe 22 iulie 2006, la urmatoarea inalnire (cu summitului neformal CSI/curselor de cai), Presedintele Voronin i-a transmis lui Putin un proiect de cateva pagini in care au fost descrise mai desfasurat propunerile moldovenesti.

Pe 8 august 2006, Voronin a plecat la Moscova si discutia deja a avut loc nu la general ci in marja definita de propunerile de principiu prezentate de Voronin in iulie, pe care Putin a reusit sa le studieze. La acea discutie Putin a dat de inteles ca sustine abordarea, fara a intra in detalii, iar Expertii - Zubakov si, respectiv, Tkaciuk/Sova, au primit indicatii si mandat sa intensifice consultarile/negocierile pentru a concretiza principiile si propunerile si a elabora un document reciproc acceptabil. Contactele bilaterale pe tematica transnistreana, si in speta pe marginea pachetului de propuneri elaborat si propus de Chisinau, se intensifica vertiginos.

septembrie-ianuarie - 6 runde de negocieri la Moscova. Intre ele, o noua intalnire cu Putin, pe 29 noiembrie, la Minsk (in marja reuniunii CSI), la care s-a anuntat despre deblocarea exportului de vinuri, iar Putin a dat o apreciere inalta profesionismului expertilor implicati in negocierile privind reglementarea transnistreana.

1-3 martie, Zubakov la Chisinau. Discutie inchisa cu Voronin fara nici un fel de detalii pentru public.

6 aprilie, Ministrul de Externe Andrei Stratan pleaca la Moscova (si dupa toate aparentele transmite personal setul de propuneri ale Chisinaului cu o scrisoare de insotire semnata de Presedintele Voronin si adresata lui Putin).

11 aprilie, celebra intalnire convocata de Voronin in care s-a discutat despre posibilitatea unor alegeri anticipate pana la sf. 2007. Doua interpretari a ce a fost la aceasta intalnire. Una, cea care a dominat si in presa - ca a fost o intalnire de implementare a unei decizii strategice deja luate - de a forta noi alegeri impreuna cu Transnistria. A doua, spre care inclin si eu, ca a fost una cu caracter consultativ in incercarea de a tatona terneul cu partenerii politici din PD, PPCD pt a vedea care ar fi o eventuala reactie fata de scenariul alegerilor anticipate.

22-23 aprilie, vine Nesterushkin (cu el si Mizsei si Kramer), dar cum MAE-ul rus e un actor secundar in povestea cu propunerile de pachet, mult mai importanta este vizita care a avut loc peste exact o luna -

pe 22-23 mai, Iurii Zubakov din nou la Chisinau si din nou o intalnire inchisa cu Presedintele, despre continutul careia nu se stie nimic. Dar se stie ca el nu a adus cu el mult-asteptatul raspuns al Moscovei la propunerile transmise oficial de Chisinau la inceputul lunii aprilie.

31 mai, Voronin pleaca (subit, anuntand cu mai putin de 24 ore inainte) la St. Petersburg (probabil sperand ca ar putea sa se intalneasca si cu Putin) si rosteste celebrul speach la Adunarea parlamentara CSI ("sa nu alegem dintre un bine - integrarea in UE si alt bine - CSI"). Cu cateva zile inainte de aceasta - da interviu pt RIA Novosti, care nu a fost redactat si de aceea reda exact ce a spus presedintele despre modul cum vede viitorul sau politic si din cauza cui nu merge reglementarea - anturajul lui Putin si provocarile occidentale si interne.

10 iunie, o intrevedere rapida cu Putin la summitul informal al CSI de la St. Petersburg. Aproape sigur, atunci Putin i-a si comunicat lui Voronin prima reactie fata de pachetul prezentat de Chisinau. Probabil i-a dat si cateva "teme pe acasa", de exemplu sa concretizeze paramentrii unei propuneri de proiect investitional comun sau sa gandeasca la cateva amendamente rusesti la propunerile moldovenesti. Atunci ei au convenit asupra continuarii discutiei pe 22 iunie la Moscova.

Cronica intalnirilor Voronin-Putin (2003-2007)

22 Iunie 2007
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut o întrevedere de lucru cu omologul său din Federaţia Rusă, Vladimir Putin, care s-a desfăşurat la reşedinţa Preşedintelui rus, Novo-Ogarevo.
Vladimir Voronin şi Vladimir Putin au examinat în mod detaliat întreaga agendă a relaţiilor bilaterale – de la proiecte comune în domeniile energetic şi agroindustrial şi pînă la programe investiţionale speciale implementate de Federaţia Rusă în Republica Moldova.
O atenţie sporită a fost acordată procesului, demarat recent, de reluare a exporturilor de vinuri şi divinuri moldoveneşti pe piaţa rusă.
De asemenea, cei doi preşedinţi au examinat problematica reglementării transnistrene, menţionînd importanţa relansării procesului de negocieri.

10 Iunie 2007
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a participat la Summit-ul informal al CSI, care s-a desfăşurat la Sankt Petersburg.
[…]În cursul lucrărilor Summit-ului informal al CSI, Vladimir Voronin a avut o întrevedere bilaterală cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Discuţia s-a axat pe chestiuni legate de dezvoltarea cooperării moldo-ruse în diverse domenii, perspectiva reglementării conflictului transnistrean şi a reluării exporturilor producţiei vinicole moldoveneşti în Federaţia Rusă. […]

28 Noiembrie 2006
În cadrul lucrărilor summit-ului CSI, de la Minsk, Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut o întîlnire bilaterală cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.
La finele întrevederii cei doi şefi de stat au făcut declaraţii pentru presă, în care s-au referit la rezultatele convorbirilor purtate.
Vladimir Putin a menţionat caracterul consistent al discuţiei avute cu omologul său moldovean, în cadrul căreia a fost examinat, practic, întreg spectru de probleme ce ţin de relaţiile bilaterale. Putin a evidenţiat, în special, înţelegerile atinse în sfera livrării producţiei agricole pe piaţa din Rusia, a celei privind colaborarea în sfera energetică, precum şi înţelegerile vizînd contactele politice dintre cele două ţări.
Şeful statului rus a declarat că s-a convenit asupra reluării livrării vinurilor moldoveneşti şi produselor agricole pe piaţa din Federaţia Rusă, specialiştii în domeniu din Federaţia Rusă şi din Republica Moldova urmînd să menţină un control strict asupra calităţii acestor produse în cadrul întreprinderilor moldoveneşti. Vladimir Putin a anunţat că un prim pas în această direcţie va fi organizarea exportului vinurilor moldoveneşti, conform principiului „de la un singur ghişeu”, prin intermediul unei întreprinderi specializate, în scopul însoţirii acestor produse şi neadmiterii falsificării lor.
Preşedintele Rusiei şi-a exprimat speranţa că, în cel mai apropiat timp, specialiştii în domeniul energetic din Federaţia Rusă şi Republica Moldova îşi vor încheia negocierile. Am toate motivele să presupun că tratativele se vor finaliza cu succes în cel mai scurt timp, a spus Vladimir Putin, precizînd că a convenit cu Preşedintele Vladimir Voronin asupra principiilor, în baza cărora vor fi soluţionate aceste probleme. Preşedintele Rusiei a mai menţionat că în sfera energetică relaţiile vor fi construite în baza principiilor economiei de piaţă, cu satisfacerea intereselor ambelor părţi.
În contextul reglementării politice în regiune, Vladimir Putin a menţionat că s-a înţeles cu Vladimir Voronin privitor la desfăşurarea în timpul apropiat a consultărilor la această temă. Preşedintele Federaţiei Ruse a mai apreciat faptul că la nivelul experţilor a fost realizat un lucru enorm în sensul apropierii poziţiilor.
La rîndul său, Preşedintele Republicii Moldova a declarat că este foarte satisfăcut de rezultatele întîlnirii cu omologul din Federaţia Rusă, remarcînd faptul că s-a reuşit atingerea unor înţelegeri privind soluţionarea unor probleme importante.
Referindu-se la reluarea exportului producţiei agricole moldoveneşti în Rusia, Vladimir Voronin a menţionat că partea moldovenească a întreprins un complex de măsuri menite să contribuie la asigurarea calităţii acesteia. Preşedintele a subliniat că a fost instituită o întreprindere de stat, abilitată cu funcţii de control al calităţii şi certificării produselor agricole, inclusiv a vinurilor moldoveneşti, conform standardelor europene. A fost efectuată o revizie a întregului sector vitivinicol, a accentuat Vladimir Voronin. Preşedintele a subliniat faptul că menţinerea, în conlucrare cu specialiştii din Rusia, a unui control permanent asupra calităţii producţiei moldoveneşti, va contribui la îmbunătăţirea situaţiei la acest capitol şi asigurarea consumatorilor din Federaţia Rusă cu vinuri şi produse agricole de înaltă calitate.
În contextul colaborării în sfera energetică, Preşedintele a spus că partea moldovenească a elaborat cîteva proiecte investiţionale, care vor fi propuse companiei ruse „Gazprom” în vederea efectuării unor investiţii comune în dezvoltarea sectorului energetic al Moldovei.
În alt context, şeful statului a remarcat importanţa înţelegerii atinse privitor la desfăşurarea unor tratative la scară mare, inclusiv în problema reglementării transnistrene. Consider că aceste negocieri au o perspectivă serioasă, a declarat Vladimir Voronin.

8 August 2006
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a dat înalte aprecieri rezultatelor recentei întrevederi cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în cadrul unui interviu acordat postului de televiziune „Moldova 1” şi Agenţiei informaţionale de stat „Moldpres” cu participarea jurnaliştilor altor mijloace de informare în masă.
Vladimir Voronin a declarat că discuţia purtată cu Vladimir Putin a avut două compartimente principale: spectrul de probleme legate de colaborarea bilaterală şi reglementarea transnistreană.
Şeful statului a evidenţiat poziţia univocă a Preşedintelui Vladimir Putin, care a afirmat că Federaţia Rusă vede Republica Moldova ca un stat teritorial integru, suveran, independent şi neutru, cu care este interesată să dezvolte relaţii bazate pe parteneriat strategic, aşa cum stabileşte tratatul politic bilateral. Vladimir Voronin a subliniat că discuţiile privind problematica transnistreană au fost purtate anume reieşind din această teză, şi că poziţiile clare, exprimate de ambele părţi, constituie un pas important care ne apropie de soluţionarea paşnică definitivă a problemei transnistrene, în actualul format de negocieri „5+2”, a declarat şeful statului.
Preşedintele a menţionat că a convenit cu Vladimir Putin ca toate problemele, de orice natură, legate de relaţiile bilaterale moldo-ruse, începînd cu livrarea vinurilor şi pînă la cooperarea în sfera umanitară, vor fi examinate şi soluţionate la nivelul comisiei interguvernamentale moldo-ruse, care îşi va relua activitatea în timpul cel mai apropiat. Imediat după întrevedere, am dispus pregătirea de urgenţă a ordinii de zi a activităţii comisiei în cauză, începînd cu livrarea vinurilor şi pînă la cooperarea în sfera umanitară, a spus Vladimir Voronin. Şeful statului a declarat că în rezultatul discuţiilor avute cu Preşedintele Federaţiei Ruse s-a profilat dezgheţarea situaţiei în ceea ce priveşte exportul mărfurilor tradiţionale moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse.
La compartimentul relaţiilor bilaterale, a fost discutată problema livrării gazelor din Federaţia Rusă în Republica Moldova. În acest context şeful statului a optat pentru încheierea unui acord de lungă durată de livrare a gazelor. De asemenea, Vladimir Voronin a abordat problema perceperii TVA la locul destinaţiei la gazele naturale importate în ţara noastră, care, la ora actuală, este unicul stat din CSI care procură gaze din Federaţia Rusă fără a i se rambursa TVA, a cărei sumă se ridică la 50 mln. dolari SUA anual.
Vladimir Voronin a declarat că apreciază foarte înalt discuţiile avute cu Preşedintele Federaţiei Ruse. A fost făcut un pas important în dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu Federaţia Rusă, un pas real şi concret pe calea soluţionării problemei transnistrene, a spus şeful statului. Totodată, Preşedintele a subliniat că vizita sa la Moscova nu înseamnă în nici un caz schimbarea cursului strategic de integrare europeană a Republicii Moldova şi nu implică nici un fel de derogări de la respectarea Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului, adoptate la 22 iulie 2005.

22 Iulie 2006
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a participat la reuniunea şefilor de stat în crul Summitului neformal al CSI, care s-a desfăşurat la Moscova în perioada 21-22 iulie.
[...]Ulterior, Vladimir Voronin a asistat, alături alţi şefi de stat prezenţi la summit, la cursele de cai la Cupa Preşedintelui Federaţiei Ruse, care s-au desfăşurat pe hipodromul central din Moscova.

27 August 2005
Ieri, 26 august, în cadrul participării la lucrările reuniunii Şefilor de Stat din CSI de la Kazan (Federaţia Rusă), Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său rus, Vladimir Putin.
La întrevedere a fost examinat un spectru larg de chestiuni legate de relaţiile bilaterale moldo-ruse. O atenţie deosebită a fost acordată acţiunilor ulterioare pentru reglementarea problemei transnistrene şi necesităţii unei evaluări minuţioase a tuturor variantelor de perspectivă pentru depăşirea consecinţelor acestui conflict. Preşedinţii Voronin şi Putin au menţionat existenţa unui semnificativ potenţial de cooperare bilaterală în aceste şi alte direcţii.
Solicitat de reprezentanţii presei, Vladimir Voronin a apreciat că întrevederea s-a produs într-o atmosferă extrem de sinceră şi prietenoasă. „Nu am avut teme tabu, şi ne-am înţeles unul pe altul”, a spus Vladimir Voronin.

2 iulie 2004 (infotag)
Presedintele Moldovei, Vladimir Voronin, va participa simbata, 3 iulie, la un summit informal al sefilor de stat din CSI, care va avea loc la Moscova.
Precum au relevat surse diplomatice bine informate de la Moscova, reuniunea va fi de scurta durata si informala. Sefilor de stat le va fi prezentat noul secretar executiv al CSI, Vladimir Rusailo, desemnarea caruia in aceasta functie ei au acceptat-o anterior.
Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, ii va invita pe omologii sai la hipodrom, unde vor avea loc curse de cai. Cursele sint planificate intre ora 12.00 si 17.00. In acest timp, sefii de stat vor urmari cursele si vor comunica in mod informal. Potrivit surselor moscovite, deocamdata nu sint planificate intrevederi bilaterale. Aceleasi surse afirma ca reprezentantii MAE si ai administratiei presedintelui Moldovei incearca sa obtina o intrevedere bilaterala a lui Vladimir Putin si Vladimir Voronin. Sefii celor doua state, care s-au intilnit, in primul an de presedintie a lui Voronin, mai bine de zece ori, nu au mai avut intrevederi din vara anului trecut.
Acum un an, in urma unei intelegeri intre Vladimir Putin si Vladimir Voronin, Dmitri Kozak, seful administratiei presedintelui Rusiei, a fost insarcinat sa elaboreze un document atotcuprinzator privind principiile de solutionare a diferendului transnistrean. Cu eforturile sale, de comun acord cu Chisinaul si Tiraspolul, a fost elaborat un proiect al Memorandumului, prezentat oficial la 17 noiembrie 2003. Documentul a fost parafat de parti si pregatit spre semnare. Presedintele Rusiei era gata sa soseasca la Chisinau pentru a participa la semnarea acestuia. Insa, in ultima clipa, Republica Moldova a refuzat sa semneze documentul, pretextind ca in acesta au fost introduse prevederi necoordonate anterior. Rusia a declarat ca refuzul lui Voronin de a semna Memorandumul a fost dictat sub presiune straina .
Dupa aceasta, in evolutia relatiilor moldo-ruse a aparut o pauza. Intrevederile care au avut loc la nivelul presedintilor de parlament si de premieri nu au condus la restabilirea fostului nivel al relatiilor. Sursele rusesti au relevat pentru agentia INFOTAG ca ultima intrevedere a premierilor celor doua tari, Mihail Fradkov si Vasile Tarlev, care a avut loc acum doua saptamini la Sankt-Petersburg, s-a desfasurat intr-o atmosfera rece. Premierul rus a lasat sa se inteleaga ca restabilirea relatiilor la nivelul anterior este posibila doar la initiativa presedintelui Vladimir Putin. Potrivit afirmatiilor sale, numai dupa intelegerile la virf este posibila impulsionarea relatiilor la alte niveluri, inclusiv efectuarea unei vizite la Chisinau a sefu lui guvernului rus.
De intelegerile de simbata va depinde si eficienta vizitei la Moscova a ministrului moldovean de externe, Andrei Stratan. Aceasta este planificata pentru 14 iulie. Programul vizitei cuprinde intrevederi cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, intilniri in Duma de Stat si in guvern.

18 Septembrie 2003
În cadrul summitului CSI, care se desfăşoară la Ialta în zilele de 18-19 septembrie, Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu Preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin.
Părţile au făcut un schimb de informaţii privind situaţia social-politică şi economică din cele două ţări şi perspectiva evoluţiei relaţiilor bilaterale. În special s-a discutat posibilitatea acordării de către Federaţia Rusă a unui ajutor umanitar pentru lichidarea deficitului de grîu, cu care se confruntă ţara noastră în anul curent.
Referindu-se la perspectivele extinderii cooperării comercial-economice dintre Moldova şi Rusia, cei doi preşedinţi au menţionat eficienţa colaborării bilaterale la nivel regional şi importanţa creării unor filiale ale Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova în regiunile Federaţiei Ruse.
Vladimir Putin şi Vladimir Voronin s-au referit şi la necesitatea extinderii cooperării în domeniul umanitar. A fost subliniată importanţa semnării programului de colaborare în această sferă pentru anii 2002-2003 şi a avansării propunerilor privind elaborarea unui document similar pentru perioada 2004-2005.
Problemele legate de reglementarea transnistreană au constituit un capitol aparte al dialogului celor doi preşedinţi. Au fost trecute în revistă aspecte legate de elaborarea noii legi fundamentale a Republicii Moldova, rolul Rusiei în asigurarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării noastre. Au avut loc consultări în problema delimitării competenţelor în procesul de elaborare a statutului regiunii transnistrene.
Discuţia a vizat şi aspecte legate de vizita oficială a şefului statului rus în Republica Moldova.

Stenograma Conferinta de Presa - Steinmeier, Voronin, Mizsei

Pana lansam site-ul Asociatiei - http://www.ape.md/ - voi posta pe blog si materiale exclusive, de genul acestui transcript, care ar putea fi de folos celor interesati sa inteleaga mai bine ce se intampla in politica externa moldoveneasca (dincolo de comunicatele oficiale si comentariile oficioase). Incurajat de un comentariu facut de Nicu care lauda intervenitia lui Mizsei (buna si clara), am facut la APE acest transcript de pe inregistrarea conferintei, o prima parte din care am inclus-o si in ultima editie a Panoramei.

-- Transcris si tradus din germana de N.C./V.T., APE --

Buna ziua, doamnelor si domnilor, la prima conferinta de presa de astazi, la Consiliul de Cooperare UE-Moldova. La microfon sunt dl Frank-Walter Steinmeier, pentru Presedintia UE dl Ministru Federal, pentru Moldova - Presedintele Republicii Moldova domnul Vladimir Voronin, si domnul Kalman Mizsei, Reprezentatul Special al UE pentru Republica Moldova. Domnule Ministru, aveti cuvintul.

Frank-Walter Steinmeier (in germana): Doamnelor si domnilor, maratonul sedintelor din Luxembourg incepe cu aceasta intilnire cu Presedintele Republicii Moldova si cu multi Ministri din Guvernul Dumnealui, care sunt aici, si Va multumim, domnule Presedinte, pentru interesul pe care l-ati demonstrat foarte clar prin prezenta acestei delegatii impunatoare, cu care am discutat astazi.

Doamnelor si domnilor, aceasta a fost ce-a de-a doua reuniune a Consiliului de Cooperare UE-Republica Moldova care, atit noua, cit si dumneavaostra, ne-a aratat clar ca, de la implementarea Planul de Actiuni colaborarea dintre UE si Moldova s-a intensificat in mod evident si imi este permis sa spun, in numele Presedintiei Germane, ca consolidarea acestei colaborari se inscrie si in programul nostru de organizare a Presedintiei la UE. Ea constituie partea integranta a eforturilor noastre de fortificare a Politicii de Vecinatate. In general, Dvs. vedeti in aceasta abordare conceptul nostru ca doar printr-un angajament mutual fata de Politica de Vecinatate se poate atinge ceea ce este obiectivul UE, si anume - bunastarea, stabilitatea si securitatea in vecinatatea imediata a UE. Pot, de asemenea, sa va spun ca, fiind un vecin nemijlocit, anume Republica Moldova este una dintre cele mai importante tinte si beneficiare ale acestei Politicii de Vecinatate.

Privind in viitor, Republica Moldova in mod evident va fi si un partener interesant a politicii de cooperare in bazinul Marii Negre. Dvs. cunoasteti ca recent, la Consiliul Ministrilor de Externe noi am vorbit despre importanta intensificarii cooperarii tarilor din bazinul Marii Negre. Aceasta este, pe de o parte, necesar, din punctual nostru de vedere, deoarece fluxul de migratie, crima organizata, cresterea cooperarii cu tarile din zona Marii Neagra ne obliga sa intensificam colaborarea noastra.

Pe de alta parte, si acesta este semnalul pozitiv care se contine in cooperarea din bazinul Marii Negre, o asemenea cooperare contine un potential enorm. Si ma gindesc aici la o potentiala crestere a cooperarii in domeniul economiei si nu in ultimul rand in contextul politicii de cooperare in domeniul energetic.

Daca e sa ma refer la dezvoltarea relatiilor dintre Republica Moldova si UE, experienta a demonstrat - si noi am vorbit despre aceasta in discutiile noastre - ca elaborarea si aprobarea unui Plan de Actiuni nu a fost doar o formalitate, doar inca un document pe hartie, ci s-a constituit intr-o platforma importanta, decisiva cu ajutorul careea putem masura cu regularitate cum avansam in cooperarea noastra. Si am auzit astazi, inca o data, de la Presedintele Republicii Moldova, ca Guvernul, Presedintele si Conducerea Politica a Republici Moldova sunt atasati cursului reformelor in conformitate cu prevederile Planului de Actiuni.

Aceasta priveste – si Ministrul Economiei care este aici a reiterat foarte clar acest lucru - aceasta priveste in special imbunatatirea climatului investitional in R.Moldova. Republicii Moldova ii este predestinata o crestere economica importanta, dupa cum este si cazul in prezent, si dorinta de ”reforma” nu este doar un concept abstract. Ii sunt foarte recunoscator Ministrului Justitiei care este orientat spre reforma Justitiei, in sens larg, dar si in anumite domenii despre care am vorbit, si anume combaterea crimei organizate si eliminarea coruptiei.

Mai sunt si domenii la care inca trebuie mult de lucrat, referitor la care noi am avut posibilitatea sa efectuam un schimb deschis si sincer de opnii: libertatea presei si la implementarea Codului Audio-Vizualului unde mai sunt lucruri de facut.

Bineinteles ca si conflictul transnistrean a jucat, de asemenea, un rol important in discutiile noastre. Noi avem, ca si voi toti, mari sperante ca aceasta disputa va fi solutionata. Nesolutionarea conflictului dureaza deja de prea multi ani si contine potentialul unei escaladari, care trebuie urgent evitata.

Vreau sa accentuez, domnule Presedinte, ca noi salutam abordarea cumpatata a tarii dvs. si eu spun, de asemenea, in numele Presedintiei Germane al Consiliului ca un dialog bilateral cu Rusia pentru solutionarea acestui conflict a inceput si noi salutam foarte mult acest lucru. Si Dumneavoastra ati subliniat astazi ca acest dialog trebuie sa conduca la reluarea negocierilor in formatul 5+2, asa incit toti, si vecinii si cei implicati, indiferent in ce mod, sa participe din nou, atunci cind, speram, se va gasi o solutie.

Domnule Presedinte, cu certitudine, noi, ca Uniunea Europeana, vom sustine plenar toate eforturile pe care le depuneti in vederea solutionarii pasnice a conflictului si va vom ajuta cu tot ce putem sa ajutam la crearea Comisiei Comnune de Securitate la Frontiera, la care ati facut referinta Dvs., caci precum ati mentionat Dvs. aceasta face parte din masurile vizand prevenirea agravarii conflictului in viitor.

Astept mult sa purtam si discutii bilaterale cu Dvs. pe care le vom avea dupa aceasta conferinta de presa. Domnule Presedinte, aveti cuvantul:

Vladimir Voronin: Stimate Domnule Presedinte, stimate doamne, domnilor. Noi astazi am avut discutii foarte eficiente. Pentru Republica Moldova intodeauna aceste vizite in organismele si instutiile europene sunt de o valoare si importanta deosebita. De fiecare data noi concretizam cursul de dezvoltare a R.Moldova, de fiecare data noi cu partenerii europeni ne consultam despre problemele cele mai importante, mai stringente care stau in fata societatii noastre moldovenesti pe drumul de integrare europeana pe care noi l-am ales. [integral textul este redat in postarea precedenta].

Kalman Mizsei: Thank you very much! Joining the words of Minister Steinmeier, I would like to inform you that we had an in-depth conversation about the perspectives of solving the Transnistrian problem and we had jointly, with the President - whose leadership in this effort we greatly appreciate -underlined that the solution has to come in the 5+2 negotiations that have been frozen for sixteen months now. So it’s very important, and we are fully on the same page with the Moldovans, with President Voronin, that there needs to be a reinvigoration of the 5+2 and the settlement negotiations have to happen in that format.

We are familiar with the package plan of Moldova that they presented to the Russian partners in a bilateral format in the fall 2006 and we find the fundamental elements of this package plan healthy and a good bases for the negotiations, but the negotiations do need to happen in the 5+2 format.

We also talked about the European Union Border Assistance Programme for Moldova together with Ukraine and the President has expressed his appreciation for this project and we also find it a very good vehicle, a political vehicle towards solving the Transnistrian problem.

We also work with the Moldovan government together to expand European trade preferences for Transnistrian companies, now for a wider range of Transnistrian companies, the so-called temporary registered companies, and we hope that in the coming days and weeks all the details of this program are going to be clear and in such a way that it brings very tangible benefits to Moldovan companies, including the Transnistrian companies. Thank You.

Denis Duprovin, ITAR-TASS News agency of Russia, Denis Duprovin. I would like to ask both the President of Moldova and the Foreign Minister of Germany if the announcement of the United States, who said that they now discuss the possible international format of the peacekeeping forces for Transdnestria; if this suggestion has been discussed today, and, the question for Mr Voronin: Has the Republic of Moldova asked for this format? Thank you very much!

Vladimir Voronin: Nu s-au discutat probleme concrete referitor la trupele de pacificatori astăzi, însă poziţia noastră în acest domeniu este următoarea: toţi pacificatorii care au fost introduşi în zona conflictului în 1992, pe parcursul acestor deja 15 ani, noi apreciem rolul lor foarte înalt. Ei au făcut tot ce a fost posibil pentru a nu comite mai departe conflictul sângeros, pentru a nu comite alte încălcări în această zonă, măcar că au avut loc şi foarte numeroase probleme. Însă la stagiul actual, după ce se termină tratativele în formatul 5+2, noi socotim că acest institut de pacificatori trebuie reorganizat, trebuie reformat, şi de la pacificatorii militari, Moldova propune să trecem la observatori civili, ca în această zonă să nu activeze persoane în formă militară. Conform Constituţiei Republicii Moldova, Moldova este ţară neutră, şi noi nu dorim şi nu acceptăm să înlocuim pe unii militari cu alţi militari, pentru că aşa subiect şi aşa pretext ca să fie prezenţi acei pacificatori, astăzi nu există. Aşa este realitatea.

Frank-Walter Steinmeier (in germana): Eu desigur ii dau dreptate domnului Presedinte - exista doua perspective posibile a unei dezvoltari in urmatoarele luni sau ani. Prima este, ca noua nu o sa ne reuseasca sa solutionam conflicul in cadrul negocierilor din formatul 5+2. Aceasta conduce la intrebarea: ce fel de prezenta militara este necesara ca sa asiguram pacea si, doar in cadrul aceastei perspective, apare urmatoarea intrebare: ce fel de componenta sa aiba aceasta prezenta militara. Dorinta noastra este alta si activitatile noastre politice sunt orientate spre o solutionare pasnica a conflictului, pentru aceasta si se straduie Conducerea Republicii Moldova. Noi sutinem aceasta in cadrul formatului 5+2 si, in asa fel, va rugam sa dati dovada de intelegere ca cea de-a doua perspectiva este cea la care noi lucram cu o maxima prioritate.

Dina Botan, Agentia informativa de stat “Moldpres”. Spuneti-mi, totusi, care este urmatoarea etapa in dezvoltarea relatiilor dintre Moldova si Uniunea Europeana? Deci, in termeni mai concreti – continutul, durata, daca puteti sa concretizati aceasta?

Frank-Walter Steinmeier (in germana) : Urmatorii pasi practici au inceput deja. Dupa cum cunoasteti, noi am negociat in ultimele luni si saptamini un accord de simplificare a procesului de eliberare a vizelor si de readmisie, care se afla la moment intr-o faza de parafare. Ajungem la faza cind vom lucra la semnarea si ratificarea acestor documente. Semnificatia acestor acorduri nu trebuie subestimata, ea este suficient de importanta, deoarece in acest mod noi putem apropia oamenii si, de aceea, depunem atita ambitie la intrebari de genul procesului de simplificare a obtinerii vizelor si de readmisie.

Noi am discutat astazi cu Presedintele, cu Ministrul Economiei al Republicii Moldova si cu colegi din Cabinetul de Ministri despre situatia economica din Moldova. Eu m-am referit la acest lucru si in remarcile de inceput. De aceea, depinde mult deja de instrumentele care le vom gasi pentru a intari colaborarea la nivel economic intre UE si Moldova. La aceasta se refera si intrebarea daca putem conveni asupra Acordului privind Preferintele Comerciale Autonome, un domeniu politic la care purtam in prezent discutii intense.

Si al treilea exemplu, pe care vreau sa mentinez si despre care am discutat astazi: Care va fi urmatoarea baza adecvata pentru dezvoltarea relatiilor de colaborare dupa realizarea integrala a Planului de Actiuni? Si acesta va fi un subiect de discutie dintre Comisie, Reprezentantii Speciali si reprezentati ai Republicii Moldova.

Nu mai sunt intrebari. Va multumesc si incheiem conferinta.

Voronin la Conferinta de presa comuna cu Steinmeier si Mizsei

Stimate Domnule Presedinte, stimate doamne, domnilor. Noi astazi am avut discutii foarte eficiente. Pentru Republica Moldova intodeauna aceste vizite in organismele si instutiile europene sunt de o valoare si importanta deosebita. De fiecare data noi concretizam cursul de dezvoltare a R.Moldova, de fiecare data noi cu partenerii europeni ne consultam despre problemele cele mai importante, mai stringente care stau in fata societatii noastre moldovenesti pe drumul de integrare europeana pe care noi l-am ales.

Eu ii multumesc domnului Presedinte Steinmeier pentru acea modalitate cu care el astazi a moderat aceasta actiune a noastra comuna, pentru ca noi nu simtim ca noi venim aici sa raportam in fata unor sefi sau in alt mod. Noi simtim ca suntem apreciati la egal in structurile europene, suntem apreciati cu demnitatea respectiva, de aceea pentru noi sunt foarte interesante si folositoare aceste discutii si conversatii pe care noi cu Dvs. le-am petrecut.

Republica Moldova nu sta pe loc, evolutia dezvoltarii este pozitiva, dar noi toti suntem si avem capacitati ca cetateni, ca oameni, ca ne grabim, ca vrem mai repede, ca vrem mai mult, ca dorim imediat sa hotarim unele probleme. De aceea toate aceste lucruri, trebuiesc consultate, trebuiesc coordonate, ca calea pe care s-a pornit R.Moldova sa fie acea corecta, ca standartele europene sa fie respectate si nu numai scrise, stipulate in legile R.Moldova, dar obligatoriu sa fie executate, sa devina norma – nu numai o norma concreta si reala pentru conducerea R.Moldova, dar pentru toata societatea, pentru toti cetatenii tarii noastre.

Integrarea europeana pe care s-a pornit Moldova citiva ani in urma este sustinuta, ce ne bucura pe noi, dle Presedinte, este sustinuta de toata societatea noastra. Majoritatea societatii. De aceea, pe de o parte, noua, acelor care astazi suntem in posturile de conducere, ne este si usor, dar, pe de alta parte, ne este si complicat pentru ca societatea doreste, si iarasi ma repet aici, doreste ca rezultatele acestei activitati a noastre sa se reflecte cit mai curind in imbunatatirea vietii cetatenilor tarii, spre crearea conditiilor respective, spre crearea acelor conditii si standardelor pe care ei le vad, bucurindu-se de posibilitati sa viziteze mai multe tari ale Uniunii Europene, in tarile europene. Aceasta axioma noi trebuie sa o hotaram, aceste standarte noi trebuie sa le realizam si sa le ridicam la nivelul cerintelor europene.

Noi suntem satisfacuti de acest dialog care a avut loc astazi intre noi si e clar ca in timpul care a mai ramas in jumatate de an trebuie ca acele restante pe care noi astazi le-am auzit si pe care noi singuri le recunoastem ca sunt in activitatea noastra, trebuie sa le realizam si sa le depasim. Asa cum am vorbit noi la finalul discutiilor noastre, sa elaboram documentul respectiv care sa prelungeasca dezvoltarea Moldovei pe calea europeana.

Noi va multumim si pentru intelegerea si sustinera pe care UE o demonstreaza. Si pentru ca ea participa activ la totul ce este legat de solutionarea conflictului transnistrean. Pentru noi integrarea tarii este o problema deosebita, pentru ca fara de a solutiona problema reintegrarii tarii, este si complicat si de realizat multe proiecte si programe ce tin de integrarea europeana. Asa ca aceasta problema la noi se combina si cu integrarea europeana.

Eu va multumesc si noi suntem predispusi toti impreuna din societatea noastra sa prelungim si sa mergem mai departe pe calea integrarii europene cu sustinerea, aprortul Dvs. si metodologic, si logistic, impreuna cu asistenta economica din partea Uniunii Europene. Multumesc. (Transcris APE).

Impresiile europenilor (primele si neformale) despre Consiliul de Cooperare

Am gasit acum comentariul lui Nicu la acelasi subiect. Subscriu integral. Inca nu am invatat cum se fac link-uri pe blog si, de aceea, intai il redau, iar dupa aceea, imi dau si cu parerea:

http://www.npopescu.yam.ro/: “nu stiu ce se va intampla pe 22 iunie. nu stiu multe detalii despre vizita lui Voronin la Bruxelles si Lx. ascultati conferinta de presa steinmeier-voronin-mizsei aici (interventia lui mizsei la sfarsit este buna si clara). voronin spune ca nu a discutat o noua operatiune de pace, dar ca trupele de pace trebuie sa fie inlocuite printr-o operatiune de observatori civili. mizsei spune ca md poate discuta cu rusia, dar toate negocierile trebuie sa aiba in 5+2. insa. nu am discutat in multe detalii vizita lui voronin la bxl. totusi impresiile unei persoane cu care am discutat sunt ca vizita a fost buna. la intalnirea cu comisia europeana au fost ridicate problemele legate de democratie (aparent). discutiile cu oficialii UE au fost bune si cineva mi-a zis ca “I think the atmosphere ahead of June 22 was good”. nu stiu ce inseamna aceasta, dar UE este calma in privinta intalnirii din 22. cam atat. daca aflu ceva interesant o sa va spun. totodata acum 3 saptamani in urma cand am fost la bxl lumea nu stia ce se petrece. astazi aceleasi persoane suna diferit - ceva mai sigure pe ce zic. apelul lui solana, vizita lui mizsei la chisinau, voronin la bxl - in ultimele doua saptamani cred ca au clarificat oarecum situatia.”

AP: Am reusit sa vorbesc cu un participant la intalnirea de la Luxemburg. In general impresiile coincid cu cele despre care scrie Nicu, aprecierea generala fiind ca a fost o discutie buna:

1. Pe de o parte, europenii au spus tot ce vroiau sa spuna despre modul in care Moldova implementeaza Planul de Actiuni si care sunt principalele zone problematice, obiectii si recomandari. Inclusiv despre derapajele in functionarea institutiilor democratice, alegerile locale etc. Ministrul Steinmeier a citit textul pregatit, dar a ales foarte adecvat tonul. Fara note de mentor, ci colegial si ferm (era si asta o preocupare, daca vine insusi Voronin sa nu fie foarte duri si sa aleaga corect tonul ca sa nu cumva sa se creeze impresia ca vor sa-l umileasca sau sa-l respinga).
2. Pe de alta parte, Voronin a venit bine pregatit si se vedea ca stie la ce sa se astepte. Scriam intr-o postare precedenta ca existau dubii serioase cu privire la cat de bine este informat Presedintele si ca europenii se intreabau cum ar putea sa-l pregateasca pentru ca omul sa nu fie surprins si sa nu reactioneze emotiv si neadecvat. Din alte surse am aflat ca in ajunul reuniunii (cu vreo saptamana inainte) la Presedintie a ajuns asa numitul “line-to-take” –tezele de pozitie a UE. Nu e prima data cand se intampla ca asemenea documente interne sa ajunga la Chisinau in ajunul unor astfel de intalniri, dar de aceasta data se pare ca “scurgerea” a fost chiar una incurajata de la Brussels. Stiu ca au contat si discutiile “iluminatorii” pe care le-a avut in ajun Mizsei la Chisinau. Intr-un cuvant, Presedintele a produs impresia unui interlocutor care stia la ce sa se astepte si avea reactiile pregatite.
3. Faptul ca UE a spus ce a avut de spus, iar Voronin a ascultat acest lucru personal, de la prima sursa, este un lucru pozitiv, caci acum nimeni nu va mai putea spune ca Presedintele este neinformat. Este. (De altfel, pe parcursul ultimilor luni, sesizand ca parca mesajele UE nu sunt intelese adecvat la varf si pentru a evita posibilitatea unor bruiaje sau interpretari gresite sau pentru a ajuta mesagerii interni - remember, "kill the messenger" - care s-ar teme sau nu ar putea sa spuna cum stau lucrurile in realitate, UE a initiat o destul de neobisnuita comunicare la direct cu Presedintele - prin scrisori de la Barroso, Waldner (probabil si Solana) direct sefului statului. Am auzit de cel putin trei astfel de mesaje in ultimile luni (inclusiv Barroso la sfarsitul lui februarie ca Moldova sa renunte la o pozitie absurda in negocierile pe vize).
4. Totodata, Presedintele Voronin a dat asigurari ferme ca Moldova poate recupera ceea ce nu s-a facut pana acum si pana la expirarea formala a Planului de Actiuni, va putea sa-l indeplineasca integral. Inteleg ca europenii sunt foarte sceptici fata de asemenea asigurari si vor astepta sa vada confirmari concrete, care pot veni dintr-o singura sursa – nu declaratii si noi legi – ci implementarea legilor si transformari reale pe teren.
5. Totusi, in aceste conditii, europenii nu au mai spus ca Planul de Actiuni va fi extins si sa uitam de alt document. Cu alte cuvinte, ne mai dau o sansa (desi, sunt sceptici). E o pozitie logica – in sensul dorintei de a mentine angajamentul cu Moldova: Pe de o parte, este evident, ca nu putem negocia alt document atata timp cat multe prevederi din cel vechi nu-s realizate. Pe de alta, “daca spuneti ca accelarati ritmul reformelor si vedem ca sunteti pe cale sa realizati PA, am putea sa revenim la discutie. UE este constienta de dorinta Moldovei de a avea un nou document cu UE, dar va putea reflecta asupra acestei posibilitati numai dupa ce va fi indeplinit PA”.
6. Voronin a dat asigurari ferme – care au fost crezute – ca nu va fi semnat nimic pe 22 iunie si ca europenii nu au motive sa se teama de un deal separat Moldova –Rusia. Ca si Nicu, si eu simt ca acum europenii (apropiati de proces) sunt vadit mai putin ingrijorati de “pericolul unui Kozak 2”. La sfarsit de mai, starea de spirit era alta (mai ales dupa declaratiile de la Brno, St. Petersburg si RIA Novosti care doar au alimentat aceste speculatii). Presedintele a dat asigurari atat de ferme deja fiind pe depin constient de consecintele dezastruoase pentru care vor veni pentru noi in cazul in care un asemenea de-al totusi va avea loc. Nu mai exista confuzie cu privire la pozitia UE ( cum se pretinde ca ar fi existat in noiembrie 2003). Probabil, in mintea europenilor nu se incadreaza posibilitatea ca Preseditele Moldovei ar putea trisa dupa ce este evident ca el e constient de toate mizele si consecintele.
7. La Luxemburg, a fost si o mica “scapare”: in discutii Presedintele iarasi a folosit denumirea de Acord de Stabilizare si Asociere (sau simplu – Asociere), ceea ce “incordeaza” si deja cam enerveaza - in conditiile in care de un an de zile Brussels-ul roaga insistent Chisinaul sa elimine din vocabularul sau aceste denumiri (atata timp cat mai sunt atatea de facut cu Planul de Actiuni).

Cam astea sunt primele impresii. Dar subiectul “lecturilor paralele” din cele doua communicate de presa, cred ca totusi merita discutat separat.

Consiliul de Cooperare UE-RM. Un eveniment - doua relatari foarte diferite

Redau aproape fara comentarii pasajele relevante din comunicatul de presa al Consiliului European si cel al Presedintiei R.Moldova referitor la unul si acelasi eveniment (cel putin asa spune titlu, ca ar fi vorba de aceeasi, a 9-a, reuniune a Consiliului de Cooperare UE-RM). Neaparat revin mai tarziu cu un comentariu mai desfasurat.

COMUNICAT DE PRESA UE: […]Uniunea Europeana a folosit aceasta ocazie pentru a sublinia necesitatea ca Moldova sa-si redubleze eforturile in implementarea reformelor democratice in domenii cruciale cum sunt respectarea drepturilor omului, libertatea mass-media si respectul pentru suprematia legii, inclusiv independenta justitiei. A fost, de asemenea, subliniata importanta asigurarii unui mediu de afaceri transparent si combaterii coruptiei. www.consilium.europa.eu/cms3_applications/applications/newsroom/loadDocument.ASP?cmsID=221&LANG=EN&directory=en/er/&fileName=94807.pdf

COMUNICAT DE PRESA MOLDOVA: […] oficialii europeni au remarcat evoluţiile pozitive Inregistrate în dialogul dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Au fost evidenţiate progresele în reformele economice, în special îmbunătăţirea mediului de afaceri, acţiunile eficiente întreprinse în direcţia combaterii crimei organizate, precum şi faptul parafării Acordurilor dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană cu privire la facilitarea eliberării vizelor şi privind readmisia persoanelor cu şedere ilegală. Totodată, s-a menţionat că autorităţile moldoveneşti urmează să persevereze în procesul de dezvoltare a instituţiilor democratice.

În context, şeful statului a dat asigurări că autorităţile din ţara noastră vor acorda şi pe viitor (cu alte cuvinte - " totul e bine si ne vom starui sa ne mentinem la acelasi nivel) o atenţie sporită domeniilor care trezesc îngrijorări din partea oficialităţilor europene. (de ce nu s-ar specifica care domenii - ??). Vladimir Voronin a specificat că în scopul asigurării respectării principiilor democratice în diverse sfere de activitate, în Republica Moldova au fost realizate şi mai urmează a fi întrepr inse un şir de acţiuni ferme, acestea vizînd, în special, perfecţionarea bazei juridice (si asta in timp ce UE sublineaza ca este preocupata in primul rand de IMPLEMENTAREA legilor). [...]

Au fost, de asemenea, evidenţiate evoluţiile pozitive legate de dezvoltarea economică în Republica Moldova, fapt care deschide noi oportunităţi pentru impulsionarea cooperării comercial-economice între ţara noastră şi statele membre ale Uniunii Europene. [...]www.president.md/press.php?p=1&s=5090&lang=rom

IPAP-ul nu merge bine

Am stat ieri de vorba cu o mai veche cunostinta, un director la NATO, care de ani de zile se ocupa de regiunea noastra si foarte bine stie ce se intampla in Moldova. Dar cat priveste raporturile RM-NATO si mai ales Planul Individual de Actiuni al Parteneriatului, cred ca este printre cei mai buni experti. Deci, cineva, care nu bate campii.

Il cunosc din 2002, intalnindu-l periodic ba la NATO, ba la diverse conferinte. Ultima data am vorbit in noiembrie, la Riga. L-am intrebat atunci, cum Moldova implementeaza IPAP-ul? Mi-a raspuns: Incep sa vina semnale contradictorii. Ati avut un start foarte bun (asta mi-a spus si in noiembrie 2005, cand l-am vizitat la NATO). Ati reusit sa pregatiti un document relativ ambitios (sigur nu ca Georgia, dar nici nu aveti acelasi obiectiv ca ei). In iunie 2005 am primit niste semnale foarte bune de la Presedintele vostru ca intelegeti ce inseamna asumarea si indeplinirea angajamentelor. Acum insa (adica, in noiembrie 2006), la NATO apar tot mai multe semne de intrebare cu privire la:

a) Insusi faptul daca Moldova poate face distinctia dintre angajamente declarative si actiuni (“or, nu este un plan Individual al declaratiilor de Intentii ci chiar unul de Actiuni; si Nu Noi vi le-am impus, ci Voi ne-ati asigurat in repetate randuri ca sunteti interesati, aveti nevoie de ele si capabili sa le realizati”),

b) Existenta unei vointe politice de a realiza IPAP-ul. Ati semnat documentul, dar inca nu ati facut nici un fel de schimbari care ar demonstra ca sunteti hotarati sa-l si realizati. Nici in ce priveste alocarea resurselor necesare (si nu e vorba de sume foarte mari, oricum incomparabil mai mici decat daca ati fi mers pe formula aspirant NATO), nici in ce priveste consolidarea resurselor umane (una e sa scrii documentul cu trei oameni in cruce, alta e sa creezi o echipa interministeriala care ar coordona si asigura implementarea lui) – e nevoie de mai multi oameni care sa se ocupe de el, in primul rand la Externe si Aparare. Dar acum 7 luni, asta erau doar niste prime impresii personale.

Am mai vorbit cu omul ieri. Nici o indoiala - prima evaluare realizata (parca din februarie-martie) a confirmat suspiciunile. Iar tonul cu care imi vorbea el ieri era mult mai hotarat, fara ezitari: “we have very serios doubts about Moldova’s will to implement IPAP. Nothing substantial is going on. Only some superficial steps. One feels no drive, no active effort. This is our strong impression.” (“avem dubii foarte serioase despre vointa Moldovei de a implementa IPAP-ul. Nimic de substanta nu se realizeaza, doar pasi superficiali. Nu simtim un efort activ, pasiune. Asta este impresia noastra ferma”).

Nu se vede determinarea de a implementa IPAP-ul (ca sa nu vorbesc de entuziasm), chiar si in acest cadru “inofensiv”, care nici de cum nu periciliteaza neutralitatea voastra. Or, daca noi vedem ca nu exista determinare chiar la prima etapa a ceea ce poate fi un foarte lung drum, atitudinea noastra este corespunzatoare.

Stim ca e nevoie de mai multi bani. Dar daca vedeam ca va miscati, prietenii vostri ar fi putut si ei mobiliza niste resurse cu care sa va vina in ajutor. Consultari politice (format folosit mai rar decat s-ar fi putut): voi tot ne bombardati cu problema Transnistriei, dar sunt unii membri care nu vor sa auda de nici o forma de implicare a NATO, chiar si la nivel de pozitie politica (cu exceptia conditionarii cu ratificara Tratatului FACE adaptat). Dar daca voi ati performa in IPAP, ati fi mai putin confuji in ceea ce faceti si spuneti, ati fi creat o anumita presiune morala si ati spori sansele unei implicari mai active in solutionarea problemelor voastre.

Si cu o voce si mai apasata – “ce intr-adevar deranjeaza este ca atunci cand va spunem ca ati ramas in urma, din raspunsurile pe care le primim avem impresia ca pentru voi e vorba de o obligatie neplacuta si cautati pretexte pentru a va eschiva de la realizarea ei”. Georgienii, aia ne omoara cu telefoane, scrisori, intrebari. Cum sa facem asta, da ce ne puteti sfatui aici, da aveti un expert pe asta, da unde sa gasim cofinantare pentru cutare actiune, da ce parere aveti daca intai facem asta si abia dupa aceea aceasta etc. La voi liniste…

Ce pot adauga la asta? Doua comentarii:

1) In aprilie 2004, cu colegii de la Ministerul Apararii am prezentat la sediul NATO raportul anual (PARP) despre realizarea de catre Moldova a obiectivelor asumate (auto-asumate) in cadrul PpP. Parca erau 22 obiective, din care 6-7 nu au fost indeplinite integral. La intrebarea unui diplomat, "care este motivul", colegul de la apare a invocat franc “pozitia specifica a Ministerului de Finante”, cu alte cuvinte ca nu ne-au dat bani. Ce a raspuns diplomatul (sedinta era prima dupa primirea celor 7 noi membri, deci erau nu 19 dar 26 reprezentanti NATO, dar cel care intreba era parca britanic) – “De fiecare an, pun aceasta intrebare, si de fiecare data primesc acelasi raspuns. Dar oare nu ati putea voi intai sa va clarificati cu Ministerul de Finante inainte de a va asuma angajamente? Ca voi le vi fixati, nu noi?” Si dupa sedinta, tot de la el, un sfat: “Decat sa va asumati ambitios 22 obiective, iar la sfarsit de an sa faceti doar 16, este mult mai bine sa fiti modesti si realisti si sa va asumati 15, dar sa faceti cu unul mai mult - 16, dar sa le faceti bine. Veti arata mult mai solid si responsabil”.

Morala - Angajamentele conteaza. Te gandesti si cantaresti foarte bine inainte de le asuma, dar odata asumate – le realizezi consecvent. Poate fixezi obiective mai putin ambitioase, dar atunci cand realizezi faci mai mult. Asa e si cu IPAP - ne-am avantat in 2005, am dat semnale ca suntem determinati sa mergem pe un plan destul de ambitios, iar acum … ne dam cu fundul la gard.

2) In decembrie 2006 am participat la o conferinta pe relatia Rusia-Europa de Est. Nemti, polonezi, ucraineni, baltici si rusi. Din partea Rusiei vorbitorul de baza a fost Modest Kolerov, considerat unul din ideologii politicii Kremlinului in spatiul post sovietic. (Despre prezentarea lui brutala, poate scriu cu alta ocazie. A atacat la stanga si la dreapta, a acuzat Vestul de duble standarde, de dorinta de a slabi Rusia, a vorbit despre universalitatea modelului Kosovo etc. S-a legat si de Moldova. A acuzat-o de genocid in 1992, pentru care si Voronin si Snegur trebuie sa fie judecati la Haaga. Si totul intr-un ton extrem de inversunat, agresiv. Dar asemenea prezentari sovine sunt cred chiar foarte bune, caci in fond ar trebui sa elimine orice dubii ale celor nehotarati cu privire la incotro trebuie sa mearga tara).

Dar acum vroiam sa redau un schimb de replici pe care l-am avut cu el in pauza de cafea. L-am intrebat daca nimeni in Rusia nu are o abordare strategica fata de Moldova, caci se creaza impresia ca cineva intentionat incearca sa impinga Chisnaul spre optiunea NATO. Cu tot cu conducerea noastra care e sincer “rezervata” fata de o posibila optiune pro-NATO si spera sa foloseasca neutralitatea pentru a convinge Moscova sa ne ajute pe Transnistria, dar daca Moscova continua tot asa, pana si Presedintele Voronin ar putea sa se intrebe “da, ce ne-a adus neutralitatea asta si poate e cazul sa ne exploram si cealalta optiune – NATO”. Nu se intreaba nimeni in Kremlin ca s-ar putea intampla asa ceva? Raspunsul lui Kolerov a fost dezarmant: “Nu trebuie sa ne speriati cu renuntarea la neutralitatea. Cine va asteapta in NATO, mai ales asa prapaditi cum sunteti voi? Iata citesc ca premierul vostru a si declarat acum cateva zile ca nu aveti bani nici pentru Planul de Actiuni. Asa ca nu fiti ridicoli si nu va autoamagiti. Vreti sa renuntati la neutralitatea, treaba voastra. Sa vedem ce raspuns primiti de la NATO, dar pe noi nu ne speriati cu asta. Si terminati o data sa va targuiti si sa ne tot bagati pe gat neutralitatea voastra in schimbul Transnistriei. Nu dam doi bani pe neutralitatea voastra.”

Morala – in conditiile in care nu am costruit o optiune credibila alternativa neutralitatii, nici Rusia nu da doi bani pe ea. Si asta in conditiile in care in negocierile pe care le purtam cu Rusia, asta e una din mizele majore – Moldova reconfirma stautul de neturalitate, iar in schimb Rusia “ne ajuta” sa rezolvam conflictul. Deci, cu cat mai prost vom sta cu implementarea IPAP, cu atat mai slabe vor fi pozitiile noastre in aceste negocieri. Asta e un considerent tactic.

Strategic - trebuie in sfarsit sa acceptam cu luciditate si intelepciune ca in actualele circumstante, cat nu ne-am zbate, nu putem avea o reglementare viabila. Putem doar pregati terenul si pozitiile pentru a relua acest subiect in viitor, in 4-5 ani, – intr-un context international mai favorabil si cu o Moldova mai puternica. Or, realizarea normala a IPAP-ului este unul acele lucrui care ne face mai puternici si tactic si strategic.

in anticiparea Consiliului Cooperare RM-UE de la Luxembrug

Mai am inca o ora la aeroprtul din Budapesta. Astept ruta spre Zagreb. Am gasit wireless si poate reusesc sa postez:

1. Am discutat ieri cu un diplomat european care avea in fata punctele de reper pregatite (si aprobate) pentru Consiliul de Cooperare Moldova-UE de la Luxemburg la care in premiera participa Presedintele Voronin. Iata tezele principale:

· A sporit numarul restantelor la indeplinirea Planului de Actiuni. Acest document continua sa reprezinte un instrument valoros oferit de UE pentru a ajuta Moldova la realizarea reformelor, iar Moldova nu a reusit sa valorifice pe deplin potentialul pe mai multe domenii cheie. Principalele lacune sunt la capitolul implementare. Moldova trebuie sa se concentreze pe indeplinirea prevederilor restante si nu pe discutii sterile despre noi documente.
· UE este constienta (aknowledges) de dorinta Moldovei de a elabora un nou document care ar ridica la un nivel mai avansat relatiile sale cu UE, si va reflecta asupra acestei posibilitati dupa ce va fi realizat integral Planul de Actiuni. In acelasi timp, atata timp cat raman multe lucruri neindeplinite, nu este cazul de a vorbi despre un nou document.
· Ritmul lent si neconcludent al reformelor nu lase UE alta posibilitate decat sa prelungeasca valabilitatea Planului de Actiuni (in engleza termenul folosit este roll-over).

2. Totusi cu toate ca totul merge anume spre prelungirea PA si decizia e ca si luata, nu este clar daca Valdner va anunta formal aceasta decizie la intrevederea cu Voronin sau va hotari tactic sa nu anunte si sa “mai dea o sansa”, ca sa poata angaja Moldova.

3. Un alt subiect fierbinte al discutiilor va viza exprimarea preocuparilor crescande a UE (impartasite de SUA) vizand lacunele noilor initiative privind liberalizarea economiei, legalizarea capitalurilor, eliminarea impozitului pe profit etc. Din cate am inteles, anume aceasta a fost principala tema abordata de Ambasadorul american si seful Delegatiei Comisiei la intrevederea cu Presedintele Voronin de saptamana trecuta. Europenii sunt ingrijorati de lacunele prezente in aceste initiative care ar oferi posibilitatea spalarii banilor, violand niste standarde europene in materie. Pe americani ii doare pericolul ca preferintele create ar putea fi folosite pentru finantara necontrolata a organizatiilor teroriste.

4. O tema pe care am intalnit-o la mai multi interlocutori europeni din Comisie este suspiciunea (banuiala) ca Voronin nu este pregatit pentru aceasta discutie si inca nu a fost informat asupra cum stau real lucrurile si in particular ca nu exista absolut nici o sansa ca pana la sfarsitul anului in locul Planului de Actiuni sa inceapa negocierile privind un acord de Asociere. Intrebarea pe care si-o pun ei este urmatoarea: daca pe interior, se pare ca nimeni nu risca sa-I spuna presedintelui adevarul crud (mai ales dupa ce de ani de zile il asigurau de perspective mult mai promitatoare), cine ar putea-o face pana la Luxemburg. Din cate am inteles, De Montis la intalnirea comuna cu Ambasadorul american asa si nu a facut-o. Ma intreb, poate Mizsei, care vine astazi la Chisinau si va sta pana duminica?